Spețe despre evidența contribuțiilor salariale

Salariile din punct de vedere al angajatorilor reprezintă o cheltuială. Din acest considerent angajatorul dorește ca salariile să fie la un nivel minim și implicit contribuțiile datorate statului să fie cât mai reduse.

Permanent se discută foarte aprins pe tema impunerii progresive și a cotei unice. La cum se aplică cota unică la ora actuală în România, tot o impunere progresivă avem, deoarece deducerea personală este degresivă și pe măsură ce baza impozabilă crește se va majora și impozitul pe salarii. Impunerea progresivă în adevăratul sens al cuvântului presupune o impunere mai „agresivă” asupra veniturilor mai mari. Noi suntem adepții impunerii progresive, întrucât trebuie să existe o diferențiere în stabilirea contribuțiilor salariale în funcție de puterea contributivă. Cu cât câștigi mai mult, cu atât poți plăti mai multe contribuții la buget (și oricum rămân venituri suficiente și pentru achiziția de „vapoare” ca să mai glumim). În felul acesta nu se pune presiune pe consum și implicit inflația (cel mai agresiv flagel ce afectează o economie) poate fi ținută sub control (cel puțin cu o cifră).

Mai jos dorim să prezentăm câteva studii de caz în legătură cu salariile pentru a scoate în evidență diferite politici abordate de către contribuabili în activitatea practică și eventual consecințele acestor abordări (spețele fac referire la salariul de 2230 lei; precizăm că salariul minim se modifică periodic de către autoritățile române; în felul acesta nu se poate asigura o predictibilitate de către contribuabili și mediul economic este bulversat din punct de vedere al previziunilor):

Speta 1. Un angajat cu normă întreagă (pentru salariații cu timp parțial propunem ca în REVISAL să fie menționat durata intervalului de timp pentru munca prestată; în felul acesta ar exista o depistare a muncii nedeclarate de către contribuabil) are salariul negociat în sumă de 2.230 lei, iar în luna iunie a fost pontat 160 de ore lucrate, iar deducerea personală este de 420 lei. Să se înregistreze salariul brut și contribuțiile salariale (angajatorul are ca și obiect de activitate prestarea de servicii contabile).

  • evidențierea salariului brut (conform ordinului 1802/2014):
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate” 2230
  • evidențierea reținerilor din salarii:
421 „Personal – salarii datorate” = %

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

4315 „Contribuția de asigurări sociale”

4316 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate”

 884

103

 

558

 

223
  • evidențierea contribuției asiguratorie pentru muncă:
646 „Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă” = 436 „Contribuția asiguratorie pentru muncă” 50

Notă: Salariul net în acest caz este de 1.346 lei (2.230 – 884), iar contribuțiile ce trebuie virate la bugetul de stat sunt în sumă de 934 lei (884 + 50).

Consecințe fiscale: angajatorul va avea un cost cu angajatul cu normă întreagă în sumă de 2.280 lei (salariul net și contribuțiile totale).

Notă: Impozitul pe veniturile salariale, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate se virează într-un cont unic, iar contribuția asiguratorie se virează într-un cont separat.

Propunere: toate contribuțiile în legătură cu salariile sugerăm să fie achitate de către contribuabil într-un singur cont, iar autoritătțile fiscale pot să efectueze ulterior compensările în funcţie de disponibilităţile achitate. Efectele pozitive ca urmare acestei propuneri sunt: o gestionare mai eficientă a plăţilor efectuate de către contribuabil; comisioane bancare mai mici (întrucât s-ar elimina plata în două conturi bancare deschise la trezorerie).

Pentru a ne face o imagine asupra economiilor ce s-ar putea realiza vom face următorul raționament: să presupunem că persoanele juridice active  efectuează cel puţin o plată într-un cont de trezorerie în fiecare lună.

 984.909 x 2,5 lei comision x 12 luni = 29.547.270 lei

             Prin propunerea noastră companiile ar face o economie de cel puțin 29.547.270 lei pe an, deoarece nu ar mai achita comisioanele bancare. Dacă rămâne sistemul actual de plată a contribuțiilor salariale, cu siguranță societățile comerciale bancare sunt avantajate.

Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerțului care nu şi-au declarat suspendarea activității şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalității juridice.

 

Speța 2. Un angajat cu normă întreagă are salariul negociat în sumă de 2.230 lei, iar în luna iunie a fost pontat 160 de ore lucrate, iar deducerea personală este de 330 lei. Salariatul a beneficiat de 20 tichete în valoare de 300 lei. Să se înregistreze salariul brut și contribuțiile salariale (angajatorul are ca și obiect de activitate prestarea de servicii contabile).

  • evidențierea salariului brut:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate” 2230
  • evidențierea reținerilor din salarii:
421 „Personal – salarii datorate” = %

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

4315 „Contribuția de asigurări sociale”

4316 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate”

 923

142

 

558

 

223
  • evidențierea contribuției asiguratorie pentru muncă:
646 „Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă” = 436 „Contribuția asiguratorie pentru muncă” 50
  • evidențierea tichetelor acordate salariatului:
6422 „Cheltuieli tichetele acordate salariaților” = 5328„Alte valori” 300

 

Notă: Salariul net este mai mic în acest caz (1.307 lei) comparativ cu speța 1 (1.346 lei), deoarece impozitul pe salar este mai mare în acest caz cu 39 de lei. Impozitul pe salar este mai mare, deoarece în baza de impozitare se cuprind și tichetele de masă.

Consecințe fiscale: Contribuabilul persoană juridică va avea un cost salarial în sumă de 2.580 lei (salariul net plus contribuțiile datorate statului la care se adaugă și costul tichetelor distribuite).

În formularul 112 Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate dorim să facem referire la un câmp denumit „Suma încasată”:

 

Extras din formularul 112

Denumirea elementului Cazul 1 Cazul 2
Venit bază de calul al impozitului 1.029 1.419
Impozit reținut 103 142
Suma încasată 1.346 1.607*

*Include salariul net (1.307 lei) și contravaloarea tichetelor de masă (300 lei).

Recomandăm completarea corectă a câmpului „Suma încasată” ca în tabelul de mai sus, deoarece în activitatea practică se întâlnesc cazuri când valoarea tichetelor nu este luată în considerare și ulterior la completarea corectă a adeverințelor de venit vor trebui depuse declarații rectificative la formularul 112, ce necesită timp pierdut atât pentru pentru profesionistul contabil, cât și pentru salariatul ce trebuie să efectueze deplasări suplimentare între diverse instituții.