Societate cu răspundere limitată (SRL) sau Persoana fizică autorizată (PFA)

Persoana fizică autorizată este persoana ce desfășoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă.

Subliniem faptul că PFA poate să aibă angajați cu contract individual de muncă.

Societatea cu răspundere limitată este acel tip de entitate ce are un patrimoniu propriu, are un obiect de activitate licit și scopul este de a realiza profit pentru a remunera proprietarii acesteia prin dividende.

Se pune întrebarea când dorești să demarezi o afacere: să înființăm o PFA sau o SRL?

Răspunsul la ora actuală este o SRL, din punctul nostru de vedere. De ce? Încercăm să argumentăm.

Din punct de vedere fiscal, o SRL este mult mai ușor de gestionat, deoarece există o fișă sintetică ce conține debitele și plățile la vedere și acest document poate fi ușor de obținut prin intermediul spațiului privat virtual.

La ora actuală, pentru PFA nu există o asemenea fișă transparentă (de unde contribuabilul să poată identifica clar debitul datorat și compensările efectuate).

Cheltuielile la o SRL pot fi mai ușor de gestionat și ”încadrarea fiscală” se poate realiza mult mai ușor (la O PFA ce are încheiat un contract de comodat este discutabilă deductibilitatea unei facturi de utilități, întrucât cumpărătorul este ”altă persoană”). În practică se vehiculează diverse procente de deducere a unor asemenea cheltuieli cu utilitățile publice deloc de neglijat în perioada actuală.

Un alt argument este faptul că nu se mai confundă sumele din casierie și din contul bancar cu sumele persoanei juridice. La PFA, foarte mulți confundă registrul de încasări și plăți cu registrul de casă și nu mai există o gestionare coerentă a disponibilităților bănești.

Se evită depunerea declarației unice și a declarațiilor unice rectificative, a plăților parțiale și a neconcordanțelor între evidența fiscului și evidența PFA.

Există și opinii care spun: e mai simplu derularea unei activități prin intermediul PFA, pentru că depui o singură declarație, faci o singură plată, îți organizezi singur contabilitatea, nu mai plătești contabil etc.

Să luăm cazul unei persoane ce închiriază 1 casă pe două luni, întrerupe contractul, după 3 luni iar închiriază etc. În felul acesta trebuie depuse declarații rectificative, realizate plăți parțiale, chiar obținerea unei semnături electronice etc.

Și să luăm un alt exemplu: un avocat, ce realizează venituri peste plafonul de 300.000 lei, trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA, să depună decont de TVA etc. Oare câți avocați, arhitecți, pfa în zona comerțului au depășit acest plafon? Destul de mulți. Și foarte mulți s-au trezit cu decizii de impunere de la organele fiscale cu sume reprezentând TVA de plată, ca urmare a faptului că ”au uitat” să se înregistreze în scopuri de TVA. În felul acesta nu e mai bine să lași un profesionist să se ocupe de gestionarea acestor aspecte contabile și fiscale?

Haosul din energie
Facturile de energie electrică și gaz reprezintă subiect de discuții la ora actuală. Majorările de prețuri pentru aceste tipuri de utilități afectează atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice.
Se pun următoarele întrebări legitime: De ce s-au majorat prețurile? Cum justifică furnizorii de energie aceste creșteri? Au fost efectuate investiții majore de către furnizori?
Răspunsurile nu le vom avea cu siguranță și nu putem decât să intrăm într-un carusel dacă încercăm noi să „descoperim zone minate”.
Dar ce vom avea? Simplu: haos! De ce? Pentru că se dorește o „organizare a dezorganizării”.
Ne întrebăm: unde e statul? De ce nu ne protejează? Unul din răspunsuri ar putea fi: statul este interesat să mențină aceste prețuri ridicate pentru că se colectează taxa pe valoarea adăugată (TVA) foarte rapid și reprezintă un venit substanțial la bugetul de stat (ca să poată achita toate salariile și pensiile). Nu încerc să duc discuția în zona anumitor ”înțelegeri oculte”, pentru că nu avem probe.
Care vor fi efectele? Persoanele fizice vor avea de suferit ”în masă”, întrucât aceste fluctuații sunt abia la început. Cozi la ghișee, debranșări, nervi, dezamăgiri, tensiuni sociale, poate chiar proteste.
Persoanele juridice vor avea costuri majorate pentru produsele realizate și prețuri de vânzare mai mari. Cine le suportă? Populația, persoana fizică. Dar mai poate persoana fizică să suporte aceste majorări la infinit? Cu siguranță nu.
Ce soluție posibilă ar putea fi? Simplu: statul în 10 minute ar putea plafona prețul (aici suntem adepții intervenției statului în economie) și ar putea emite o ordonanță de urgență (că aceasta chiar este o urgență), ar putea fi publicată în Monitorul Oficial și nu ar mai exista facturi uriașe, facturi eronate, facturi care nu exprimă realitatea, amenințări cu „te dau în judecată„ etc.
Credeți că se dorește? În nici un caz. În anul 2022 ne vom lupta cu virusul energiei care produce mai mult haos decât orice alt virus, întrucât „destructurează” atât persoana fizică, dar și agentul economic. Așa că vă sfătuiesc să vă înarmați cu răbdare!
Ce face o entitate cu profitul? Îl poate distribui la dividende.

Ce sunt dividendele? Reprezintă sume repartizate din profit pentru remunerarea proprietarilor. Asociații/acționarii entităților vor fi recompensați cu sume de bani ca urmare a deținerii dreptului de proprietate asupra unei părți din capitalul social.

În România impozitarea dividendelor se realizează la ora actuală cu 5% (în condițiile în care rata de impunere a dividendelor în Uniunea Europeană este în medie de 23%). De aici rezultă că în România capitalul se taxează foarte puțin. Dar ce se taxează? Se impozitează „agresiv” veniturile salariale. Considerăm că o asemenea atitudine este nocivă pentru dezvoltarea unui sistem economic sănătos, deoarece entitățile vor căuta permanent să evite impunerea forței de muncă.

Tratamentele contabile în legătură cu dividendele sunt:

  • repartizarea profitului net din anii precedenți la dividende:
1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” = 457 „Dividende de plată”
  • înregistrarea reținerii impozitului pe dividende:
457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

Impozitul pe dividende se declară prin intermediului formularului D100 unde contribuabilul va completa două rubrici:

  • creanța fiscală 604 – Impozit pe venituri – dividende distribuite la persoane fizice (pentru persoanele fizice române);
  • creanța fiscală 631 – Impozit pe venituri din dividende obținute din România de persoane nerezidente (pentru persoanele fizice străine).
  • plata impozitului pe dividende:
446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”
  • plata dividendelor nete:
457 „Dividende de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”

Din punct de vedere practic dividendele pot fi achitate atât prin contul bancar, cât și în numerar. Numai că disciplina de casă presupune că plățile în numerar sunt limitate valoric și noi recomandăm achitarea acestora numai și numai prin intermediul conturilor bancare. Mai mult decât atât recomandăm organelor fiscale să verifice aceste repartizări dacă au fost efectuate în conformitate cu procentele din capitalul social prevăzute în actul constitutiv.

Subliniem și faptul că din punct de vedere contabil entitățile au înregistrate sume mari în contul 5311 Casa în lei și în anul următor se realizează practic o „reglare” a dividendelor care deja au fost „utilizate” în avans.

Subliniem că în legătură cu dividendele distribuite există și obligația entităților de a depune formularul 205 și 207.

În legătură cu dividendele distribuite persoanelor fizice există și următoarea obligație: dacă se estimează distribuirea de dividende în sumă de cel puțin 30.600 lei (12 x 22.550 lei), persoana fizică are obligația să depună declarație unică și să declare pentru dividendele încasate suma de 3.060 lei (12 x 2.550 x 10%) reprezentând contribuție la asigurările sociale de sănătate. Această bază impozabilă extinsă din partea legiuitorului român este discutabilă, deoarece asiguratul care este și angajat va suporta două contribuții de asigurări sociale de sănătate și în realitate nu beneficiază de contravaloarea acestora aproape niciodată. Recomandăm legiuitorului român renunțarea la această contribuție, deoarece este „imorală” și nu este gestionată corect de către fiscul român, în sensul că debitele și plățile nu sunt corelate și contribuabilul are de „suferit” majorări, deplasări inutile la ghișeu etc.

Mai mult decât atât, cel mai eficient era ca persoana juridică să rețină această sumă odată cu impozitul pe dividende și să o vireze la buget, pentru a elimina relația persoană fizică – fisc și pentru o bună colectare a acestei contribuții.