Monthly Archives: August 2021

Achiziție și vânzare terenuri

Vânzările și cumpărările de terenuri prezintă particularități privind taxa pe valoarea adăugată. Se recomandă să se acorde o atenție deosebită de către contribuabil (un rol esențial îl are și expertul contabil sau contabilul autorizat) pentru verificarea partenerilor (vânzători sau cumpărători) din punct de vedere al înregistrării în scopuri de TVA. Această verificare se realizează pe site-ul ANAF în mod oficial. Programele de contabilitate (nu toate) au, de regulă, un modul de verificare a partenerilor din punct de vedere al contribuabilului activ sau inactiv, plătitor de TVA sau neplătitor.

Mai jos prezentăm două spețe privind tranzacții de vânzare-cumpărare terenuri:

Se cumpără o suprafață de teren cu scopul de a fi utilizată pentru construcția unei clădiri, de la o persoană juridică, suma negociată fiind de 90.000 lei (factura poartă mențiunea „taxare inversă”). Menționăm că ambele persoane juridice sunt înregistrate în scopuri de TVA și aplică sistemul normal de TVA.

• achiziţie teren (factură, contract autentificat):

• evidențierea formulei contabile reprezentând taxarea inversă (TVA va fi evidențiată în registrul jurnal atât deductibilă, cât și colectată):

În decontul de TVA operațiunile supuse taxării inverse vor fi evidențiate atât la secțiunea LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI, respectiv la rândul Achiziţii de bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) , dar și la secțiunea ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE. În acest fel suma de 17.100 lei va avea impact neutru asupra trezoreriei, întrucât cumpărătorul nu va achita această sumă, iar furnizorul nu va încasa această valoare. Astfel se realizează o tranzacție mai puțin „costisitoare” din punct de vedere al „imobilizării” banilor privind taxa pe valoare adăugată.

Se vinde o suprafață de teren de către o persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA (sistem normal de TVA) unei persoane fizice pentru un preț negociat de 70.000 lei + TVA. Terenul este înregistrat în contabilitatea persoanei juridice în categoria imobilizărilor corporale cu suma de 60.000 lei.

• vânzare teren:

În acest caz nu se mai aplică regimul derogatoriu privind TVA, deoarece vânzarea se realizează către o persoană fizică și nu către o persoană juridică.

• descărcarea gestiunii:

Descărcarea de gestiune se realizează numai pe seama cheltuielilor, deoarece terenurile nu se amortizează potrivit art. 241 din ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

Avansurile de trezorerie

Potrivit ordinului 1802/2014, avansurile de trezorerie reprezinta: „sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plății unor achiziții sau prestări de servicii, se evidențiază în contul 542 Avansuri de trezorerie, analitic distinct”. Din punct de vedere practic, analizând poziția de mai sus Casa și conturi la bănci nu putem identifica de ce disponibilități bănești existente în bancă sau în casierie dispune entitatea, deoarece postul respectiv conține mai multe elemente. Astfel, elementul „Avansuri de trezorerie” poate să aibă o valoare mare și utilizatorul de informație contabilă ar fi indus în eroare de valoarea indicatorului crezând că entitatea dispune de resurse financiare.

În activitatea practică, avansurile de trezorerie reprezintă de foarte multe ori sume de bani ridicate de către administratori sau asociați ce sunt angajați cu contract individual de muncă. Astfel aceste sume din cadrul entității sunt folosite în interes personal în detrimentul interesului entității și se produce astfel o decapitalizare a acesteia, deși în bilanț apare ca un element de activ. „Activul” înseamnă o „resursă controlată de entitate”. Dar „avansurile de trezorerie” nu mai respectă definiția conceptului de „activ”, deoarece sumele sunt cheltuite de către administrator sau asociați în folos personal.

Propunem în acest sens eliminarea postului „Avansuri de trezorerie” din bilanț de la poziția „Casa și conturi la bănci” și recunoașterea avansurilor ca și o creanță asupra personalului. Astfel vom avea o acuratețe mai mare a postului bilanțier Casa și conturi la bănci, iar utilizatorul de informație contabilă nu ar mai putea fi „păcălit” de conținutul acestei poziții.

Modul de recunoaștere în contabilitate a avansurilor de trezorerie propunem să fie realizat astfel (luăm în considerare valoarea de 3.900 lei):

Argumentăm propunerea noastră și prin faptul că o entitatea ce are avansuri de trezorerie reflectate în contul 542 nu poate să acceseze credite bancare. Dacă avansurile de trezorerie sunt incluse la poziția Casa și conturi la bănci, atunci o societate comercială bancară nu poate finanța activitatea unei entități care „demonstrează” cu documente oficiale că deja dispune de disponibilități. La ora actuală considerăm că prin intermediul bilanțului se realizează o manipulare a destinatarilor de informație contabilă și reprezintă un risc major pentru viitorul entității. Riscul major provine din faptul că la un control fiscal entitatea este vulnerabilă și avansurile de trezorerie nejustificate pot fi analizate și supuse impozitului pe dividend. Chiar mai mult organul de control ar putea să-l acuze pe titularul avansului de trezorerie de utilizarea disponibilităților în scop personal. Din păcate în activitatea practică, organele fiscale „se mulțumesc” doar cu emiterea unei decizii de impunere reprezentând impozitul pe dividend și bineînțeles accesoriile care derive din impunerea respectivă.

Pentru a evita riscul major al decapitalizării unei entități prin intermediul avansurilor de trezorerie propunem:

• odată cu depunerea situațiilor financiare, administratorul să fie obligat să detalieze avansurile de trezorerie existente în contul 542 la data bilanțului, respectiv: titularul avansului de trezorerie identificat prin codul numeric personal, suma acordată și data acordării;
• modificarea legislației actuale în sensul de sancționare pecuniară personală a titularilor de avansuri nejustificate într-o perioadă de 90 zile de la data acordării. Astfel ar exista o responsabilizare a administratorilor și bineînțeles evitarea intrării în stare de insolvență a entității în viitor;
• posibilitatea constituirii unor ajustări de valoare pentru avansurile de trezorerie nedecontate (în situația în care avansurile de trezorerie ar fi recunoscute ca și creanțe în contabilitatea entității).

            Decapitalizarea entităților este o consecință a dorinței unor persoane (de regulă administratori sau acționari/asociați) de a se „îmbogăți” în detrimentul dezvoltări unei afaceri de succes.

Un element discutabil în activitatea practică este reprezentat de cheltuielile de deplasare sau „diurna” ce se acordă salariaților.

Legea 53/2003 privind Codul muncii prevede că salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizație de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Conform hotărârii nr. 714/2018 personalul autorităților și instituțiilor publice aflat în delegație în interesul serviciului beneficiază de o indemnizație de delegare de 20 lei/zi. Pentru entitățile private, personalul beneficiază de o indemnizație de delegare în valoare de 2,5 ori nivelul pentru instituțiile publice. Precizăm că valoarea de 50 de lei este neimpozabilă. Ceea ce depășește 50 lei/zi se asimilează salariilor.