Blog

Completarea formularului 700 pentru entitatile ce doresc sa se inregistreze in scopuri de TVA prin optiune

Discuții privind celebra DIURNĂ

Recent a fost promulgata Legea 72/2022 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr. 315/2022.

La art 1. din lege se precizează:

„Se anulează diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a calificării ulterioare de către organul fiscal a sumelor reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai angajatorilor români care și-au desfășurat activitate pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a prezentei legi, și neachitate”.

Această lege produce mai multe consecințe asupra organelor de inspecție fiscală și asupra contribuabililor.

Controalele fiscale efectuate în perioada 1 iulie 2015 și până la data publicării în Monitorul Oficial a Legii 72/2022putem spune că  au fost efectuate degeaba. Inspectorii fiscali s-au văzut în postura ca munca lor pentru întocmirea de procese verbale, studierea documentelor justificative etc. a fost în zadar. Acum „o parte din contribuabili au ieșit învingători” și organele de inspecție fiscală sunt dezamăgite că au depus efort susținut pentru emiterea unor decizii de impunere care acum vor fi anulate.

Ceilalți contribuabili (care au acordat diurne conform legii) privesc cu mirare cum „concurenții” lor au fost „salvați” de această lege. Și atunci contribuabilul corect își poate pune următoarea întrebare: dacă se poate așa, de ce să nu încerc și eu pe viitor? Aceste scutiri în opinia noastră produc tratamente fiscale discriminatorii în rândul contribuabililor și încurajează mai mult evaziunea fiscală.

Se pune problema și în alt mod: contribuabilii care au acordat diurne peste plafon și au în prezent emise decizii de impunere se pot afla în situația de insolvență sau faliment, iar salariații riscă să-și piardă locurile de muncă, angajați ce pot să intre în șomaj și ajung în „brațele statului”.

Concluzia este simplă: orice scutire, anulare de obligații fiscale principale și accesorii produce o disensiune în societate și o învrăjbire, din care perdant va fi în final tot statul. Foarte simplu pot fi evitate asemenea situații prin impunerea unui salar minim brut ca și în sectorul construcțiilor (numai că în sectorul transporturilor putem avansa sume semnificativ mai mari de 3.000 lei ca și salar minim brut). Este nevoie de șoferi bine plătiți pe baza sumelor din contractul individual de muncă. De ce? Pentru că acel șofer va ajunge la pensie la un moment dat și poate are nevoie de un credit bancar (iar acel credit bancar potențial va fi foarte mic, deoarece în D112 se declară salariul negociat și nu volumul diurnelor) pentru achiziția unei locuințe sau pentru alte categorii de investiții.

Exemplu de calcul plafon pentru stabilirea diurnei neimpozabilă

Un șofer are salariul negociat prevăzut în contractul individual de muncă 2.800 lei și primește diurnă 8 zile a câte 50 lei/zi în luna mai ce are un număr de 22 zile lucrătoare.

Suma încasată de șofer ca și diurnă: 8 zile x 50 lei/zi = 400 lei.

Art 139 lit j din Legea 227/2015 privind Codul fiscal se modifică astfel:

1. j)indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:(i)în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat; (ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat. Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate;

Verificarea încadrării sumei de 400 lei în plafonul determinat conform art 139 lit j:

Plafon: 2.800 lei/22 x 3 x 8 = 3.054 lei

Suma de 400 lei este mai mică decât plafonul stabilit de 3.054 lei și ca atare șoferul va beneficia de cei 400 lei neimpozabili.

Șoferul va încasa suma de 2.063 lei compusă din:

1. Suma de 1.663 lei corespunzătoare salariului brut de 2800 lei.
2. Suma de 400 lei reprezentând diurnă neimpozabilă.

Societate cu răspundere limitată (SRL) sau Persoana fizică autorizată (PFA)

Persoana fizică autorizată este persoana ce desfășoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă.

Subliniem faptul că PFA poate să aibă angajați cu contract individual de muncă.

Societatea cu răspundere limitată este acel tip de entitate ce are un patrimoniu propriu, are un obiect de activitate licit și scopul este de a realiza profit pentru a remunera proprietarii acesteia prin dividende.

Se pune întrebarea când dorești să demarezi o afacere: să înființăm o PFA sau o SRL?

Răspunsul la ora actuală este o SRL, din punctul nostru de vedere. De ce? Încercăm să argumentăm.

Din punct de vedere fiscal, o SRL este mult mai ușor de gestionat, deoarece există o fișă sintetică ce conține debitele și plățile la vedere și acest document poate fi ușor de obținut prin intermediul spațiului privat virtual.

La ora actuală, pentru PFA nu există o asemenea fișă transparentă (de unde contribuabilul să poată identifica clar debitul datorat și compensările efectuate).

Cheltuielile la o SRL pot fi mai ușor de gestionat și ”încadrarea fiscală” se poate realiza mult mai ușor (la O PFA ce are încheiat un contract de comodat este discutabilă deductibilitatea unei facturi de utilități, întrucât cumpărătorul este ”altă persoană”). În practică se vehiculează diverse procente de deducere a unor asemenea cheltuieli cu utilitățile publice deloc de neglijat în perioada actuală.

Un alt argument este faptul că nu se mai confundă sumele din casierie și din contul bancar cu sumele persoanei juridice. La PFA, foarte mulți confundă registrul de încasări și plăți cu registrul de casă și nu mai există o gestionare coerentă a disponibilităților bănești.

Se evită depunerea declarației unice și a declarațiilor unice rectificative, a plăților parțiale și a neconcordanțelor între evidența fiscului și evidența PFA.

Există și opinii care spun: e mai simplu derularea unei activități prin intermediul PFA, pentru că depui o singură declarație, faci o singură plată, îți organizezi singur contabilitatea, nu mai plătești contabil etc.

Să luăm cazul unei persoane ce închiriază 1 casă pe două luni, întrerupe contractul, după 3 luni iar închiriază etc. În felul acesta trebuie depuse declarații rectificative, realizate plăți parțiale, chiar obținerea unei semnături electronice etc.

Și să luăm un alt exemplu: un avocat, ce realizează venituri peste plafonul de 300.000 lei, trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA, să depună decont de TVA etc. Oare câți avocați, arhitecți, pfa în zona comerțului au depășit acest plafon? Destul de mulți. Și foarte mulți s-au trezit cu decizii de impunere de la organele fiscale cu sume reprezentând TVA de plată, ca urmare a faptului că ”au uitat” să se înregistreze în scopuri de TVA. În felul acesta nu e mai bine să lași un profesionist să se ocupe de gestionarea acestor aspecte contabile și fiscale?

Ce face o entitate cu profitul? Îl poate distribui la dividende.

Ce sunt dividendele? Reprezintă sume repartizate din profit pentru remunerarea proprietarilor. Asociații/acționarii entităților vor fi recompensați cu sume de bani ca urmare a deținerii dreptului de proprietate asupra unei părți din capitalul social.

În România impozitarea dividendelor se realizează la ora actuală cu 5% (în condițiile în care rata de impunere a dividendelor în Uniunea Europeană este în medie de 23%). De aici rezultă că în România capitalul se taxează foarte puțin. Dar ce se taxează? Se impozitează „agresiv” veniturile salariale. Considerăm că o asemenea atitudine este nocivă pentru dezvoltarea unui sistem economic sănătos, deoarece entitățile vor căuta permanent să evite impunerea forței de muncă.

Tratamentele contabile în legătură cu dividendele sunt:

• repartizarea profitului net din anii precedenți la dividende:

• înregistrarea reținerii impozitului pe dividende:

Impozitul pe dividende se declară prin intermediului formularului D100 unde contribuabilul va completa două rubrici:

• creanța fiscală 604 – Impozit pe venituri – dividende distribuite la persoane fizice (pentru persoanele fizice române);
• creanța fiscală 631 – Impozit pe venituri din dividende obținute din România de persoane nerezidente (pentru persoanele fizice străine).

• plata impozitului pe dividende:

• plata dividendelor nete:

Din punct de vedere practic dividendele pot fi achitate atât prin contul bancar, cât și în numerar. Numai că disciplina de casă presupune că plățile în numerar sunt limitate valoric și noi recomandăm achitarea acestora numai și numai prin intermediul conturilor bancare. Mai mult decât atât recomandăm organelor fiscale să verifice aceste repartizări dacă au fost efectuate în conformitate cu procentele din capitalul social prevăzute în actul constitutiv.

Subliniem și faptul că din punct de vedere contabil entitățile au înregistrate sume mari în contul 5311 Casa în lei și în anul următor se realizează practic o „reglare” a dividendelor care deja au fost „utilizate” în avans.

Subliniem că în legătură cu dividendele distribuite există și obligația entităților de a depune formularul 205 și 207.

În legătură cu dividendele distribuite persoanelor fizice există și următoarea obligație: dacă se estimează distribuirea de dividende în sumă de cel puțin 30.600 lei (12 x 22.550 lei), persoana fizică are obligația să depună declarație unică și să declare pentru dividendele încasate suma de 3.060 lei (12 x 2.550 x 10%) reprezentând contribuție la asigurările sociale de sănătate. Această bază impozabilă extinsă din partea legiuitorului român este discutabilă, deoarece asiguratul care este și angajat va suporta două contribuții de asigurări sociale de sănătate și în realitate nu beneficiază de contravaloarea acestora aproape niciodată. Recomandăm legiuitorului român renunțarea la această contribuție, deoarece este „imorală” și nu este gestionată corect de către fiscul român, în sensul că debitele și plățile nu sunt corelate și contribuabilul are de „suferit” majorări, deplasări inutile la ghișeu etc.

Mai mult decât atât, cel mai eficient era ca persoana juridică să rețină această sumă odată cu impozitul pe dividende și să o vireze la buget, pentru a elimina relația persoană fizică – fisc și pentru o bună colectare a acestei contribuții.

Compensari privind TVA si alte taxe

Taxa pe valoare adăugată de plătit sau de recuperat se declaraă de către o entitate prin intermediul decontului de TVA. Acest formular reprezintă o oglindă a activităţii unei entităţi, deoarece din acest formular pot rezulta informaţii cum ar fi: valoarea livrărilor intracomunitare, volumul achizițiilor intracomunitare, livrările pe teritoriul național, achizițiile cu taxare inversă (respectiv material lemnos, cereale etc., bunuri care prezintă un risc fiscal ridicat).

Ca și reguli generale prezentăm mai jos modul de compensare a obligațiilor privind salariile cu TVA de rambursat:

• compensarea impozitului pe salarii:

• compensarea contribuției la asigurările sociale:

• compensarea contribuției la asigurările sociale de sănătate:

• compensarea contribuției asiguratorii pentru muncă:

• compensarea taxei pentru persoane cu handicap neangajate (entităţile care au un număr de minim 50 angajați datorează o asemenea contribuție dacă nu angajează persoane cu handicap):

TVA solicitată la rambursare poate fi compensată și cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe profit și impozitul specific.

• compensarea impozitului pe venit:

• compensarea impozitului pe profit:

• compensarea impozitului specific:

 Mai jos prezentăm o speță privind depunerea unui decont de TVA cu opțiune de rambursare a sumei de 43.388 lei.

Suma de 43.388 lei este solicitată la rambursare, iar organele fiscale pe baza analizei de risc au stabilit că nu este necesară o inspecție fiscală pentru perioada acoperită de decontul de TVA. Astfel, întreaga sumă va fi compensată de organele fiscale cu o parte din obligațiile fiscale datorate de contribuabil.

Prezentăm mai jos modul de compensare a impozitului pe salarii cu TVA (facem precizarea că entitatea are și un punct de lucru cu 30 salariați ce deține un cod fiscal diferit față de codul fiscal de la sediul social):

Efectul acestei compensări va fi:

• în sintetică va fi stinsă obligația de plată privind impozitul pe salarii în sumă de 43.388 lei;
• în balanța de verificare soldul contului 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” va fi zero sau va conține rulajul creditor al salariilor din luna curentă.

Aceste concordanțe trebuie verificate lunar și ori de câte ori se realizează compensarea, pentru a nu exista diferențe între evidențele contabile și fișa pe plătitor. Mai jos prezentăm un extras din balanța de verificare:

Extras din balanța de verificare întocmită la 31.08.N

Din balanța de verificare rezultă că atât soldul final creditor al contului 444 este 0, deci nu există obligații de plată la bugetul de stat, dar și soldul final debitor al contului 4428 este 0, ceea ce înseamnă că nu există de recuperat nici o sumă de la autoritățile statului.

În fișa sintetică trebuie să existe aceeași situație și în acest fel se realizează operațiunea de compensare, iar agentul economic nu va mai fi nevoit să achite suma de 43.388 lei către bugetul de stat.

Atragem atenția asupra faptului că un profesionist contabil trebuie să realizeze operațiunea de consultare a fișei sintetice periodic, deoarece agentul economic poate realiza plăți parțiale sau plățile pot fi realizate cu întârziere și în acest fel autoritățile fiscale nu vor mai realiza compensările între 25 și 30 ale fiecărei luni.

Mai jos prezentăm o speță privind compensările realizate pentru toate categoriile de contribuții salariale:

Speță: Entitatea Alfa are următoarele datorii față de stat: impozit pe salarii 428 lei, contribuții la asigurările sociale de sănătate 980 lei, contribuții la asigurările sociale 1795 lei. Se emite decizia de compensare de către serviciul fiscal privind compensarea obligațiilor cu TVA solicitată la rambursare. TVA solicitată la rambursare este în sumă de 8.900 lei. Se cere:

1. a) întocmirea deciziei de compensare a obligațiilor fiscale.
2. b) înregistrarea în contabilitate a deciziei de la punctul a.
3. a) întocmirea deciziei de compensare a obligațiilor fiscale.

Decizie privind compensarea obligațiilor fiscale

Suma de rambursat/de restituit/de plată de la buget din care se compensează obligații fiscale/bugetare

 Obligații fiscale/bugetare restante care s-au stins prin compensare:

*D – debit

Operațiunea de compensare s-a constatat:

X – la cererea contribuabilului 14365238/25.09.N

– din oficiu

Împotriva prezentului înscris, cel interesat poate depune contestație la organul fiscal emitent în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal.

1. b) înregistrarea în contabilitate a deciziei de la punctul a.

Aceste înregistrări în contabilitate se realizează pe baza Deciziei de la punctul a. sau pe baza Fișei sintetice. Subliniem faptul că Fișa sintetică poate fi obținută prin intermediul spațiului privat virtual de către contribuabil sau profesionistul contabil (dacă este împuternicit) într-un timp de câteva minute fără a fi necesară deplasarea fizică la sediul organelor fiscale.

Studiu de caz privind raportarea în cazul anulării codului de TVA

Prezentăm o speță când una din entități (într-o relație comercială) are codul de TVA anulat (furnizorul unui aparat frigorific).

Societatea comercială Student SRL (plătitoare de impozit pe venit și având 8 angajați cu contract de muncă cu normă întreagă) ce are codul de TVA anulat (în baza art 316 Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA care precizează la punctul 11 litera a [1]: Organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol: dacă este declarată inactivă conform prevederilor Codului de procedură fiscală [2], de la data declarării ca inactivă) emite o factură de avans în suma de 7.000 lei, TVA 1.330 lei către SC Alfa SRL (entitate activă și înregistrată în scopuri de TVA aplicând sistemul lunar TVA la încasare). Costul de înregistrare în contabilitatea furnizorului a mărfurilor este de 5.000 lei. SC Alfa SRL achiziționează aparatul frigorific pentru a fi utilizat în activitatea de producție și este beneficiara unui acord de finanțare prin programul Start-up Nation în sumă de 200.000 lei

O entitate poate fi verificată pe site-ul www.anaf.ro dacă figurează în categoria contribuabililor activi sau inactivi.

Trebuie acordată o atenție deosebită acestui tip de entități, întrucât o relație comercială se poate finaliza păgubos pentru cel care face achiziția. Uneori intervin și plăți către asemenea tip de entități neexistând posibilitatea să mai fie recuperate nici bunurile și nici disponibilitățile bănești achitate.

Să se evidențieze:

1. înregistrarea facturii de avans atât în contabilitatea vânzătorului, dar și în contabilitatea cumpărătorului.
2. evidențierea acordului de finanțare în sumă de 200.000 lei prin programul Start-up Nation (se înregistrează în contabilitatea SC Alfa SRL) .
3. încasarea/plata facturii de avans prin contul bancar (SC Alfa SRL obține un credit bancar în sumă de 200.000 lei, iar banca achită avansul de 8.330 lei către SC Student SRL).
4. SC Alfa SRL achită un comision către bancă de 2.645 lei reprezentând o taxă ce este pusă la dispoziția Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – FNGCIMM).

Notă: FNGCIMM  este o instituție înființată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțări, prin acordarea de garanții pentru instrumentele de finantare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse [4].

Rezolvare:

Punctul 1.

Înregistrări în contabilitatea vânzătorului

 Înregistrarea în contabilitatea furnizorului a facturii de avans emisă (există mai multe tratamente contabile):

Varianta 1

*Notă: legislația națională nu prevede modul de înregistrare în contabilitate în această speță. Ordinul 1802/2014 nu prevede în funcțiunea contului 4427 ”TVA colectată” modul de colectare a TVA în cazul codului anulat [3]. Dar tot ordinul 1802/2014 prevede la capitolul 16 Funcțiunea conturilor, art. 596 că ”funcțiunea conturilor prezentată în acest capitol nu este limitativă, fiind exemplificat modul de înregistrare contabilă a principalelor operațiuni economico‐financiare”.

**Notă: descărcarea de gestiune este similară în orice variantă.

Încasarea facturii de avans prin contul bancar:

Formula de mai sus nu o vom mai repeta în celelalte variante, deoarece se realizează similar.

 Varianta 2

*Notă: anumiți practicieni utilizează direct contul 4423 TVA de plată motivând faptul că entitatea având codul anulat nu are dreptul să deducă și ca atare este mai facil să se evidențieze direct în contul care evidențiază suma datorată către bugetul de stat.

Varianta 3

*Notă: anumiți profesioniști contabili utilizează contul 446 motivând că o entitate cu codul anulat nu trebuie să utilizeze conturile de TVA.

Varianta 4

*Notă: există o serie de practicieni care nu colectează TVA la data emiterii facturii de vânzare, ci efectuează o colectare la sfârșitul perioadei fiscale (lunar sau trimestrial) sau pe fiecare operațiune. Și valoarea de vânzare o înregistrează inclusiv cu taxa pe valoare adăugată urmând a efectua o formula contabilă de evidențiere a TVA pentru a scoate în evidență cheltuiala nedeductibilă din punct de vedere fiscal de 1.330 lei.

Comentariu: În legătură cu modul de evidențiere în varianta 4 avem o altă opinie, deoarece: din punct de vedere contabil nu trebuie să evidențiem o cheltuială cu TVA în momentul vânzării, întrucât nici normele de utilizare a conturilor nu precizează acest aspect. Din punct de vedere fiscal, legiuitorul precizează că în momentul vânzării există obligația de colectare a TVA. Mai mult decât atât, în varianta 4 s-ar plăti impozit pe venit asupra sumei de 8.330 lei (care include TVA) ceea ce ar fi incorect față de contribuabil, deoarece nu este menționată obligativitatea calculării impozitului și asupra TVA colectată. În mod echitabil, SC Student SRL trebuie să plătească către bugetul de stat suma de 70 lei ca și impozit pe veniturile microîntreprinderilor (7.000 x 1%) și nu 83 lei (8.330 x 1%).

Opinăm pentru înregistrarea expusă în varianta 1 în contabilitatea SC Student SRL, din mai multe considerente:

• factura de vânzare emisă de către SC Student SRL trebuie să conțină obligatoriu și TVA pe coloana dedicată acestei categorii de impozit (dar pe factură se menționează doar codul fiscal fără atributul ”RO”, astfel încât să atragă atenția cumpărătorului asupra faptului că nu poate deduce TVA);
• există o evidență contabilă clară asupra fiecărei facturi emisă de SC Student SRL, factură ce se inserează în jurnalul de vânzări și în felul acesta atât contribuabilul, cât și organele de control pot verifica cu ușurință modul de colectare a TVA;
• la sfârșitul perioadei contabile se va închide contul 4427 prin următoarea formulă contabilă:

Astfel, rulajul creditor al contului 4427 trebuie să coincidă cu rulajul creditor al contului 4423 existând o cheie de verificare pentru persoana care întocmește declarațiile fiscale.

Înregistrări în contabilitatea cumpărătorului

– evidențierea facturii de avans:

Varianta 1

*Notă: În cazul achiziției de la SC Student SRL (ce are codul de TVA anulat), cumpărătorul SC Alfa SRL nu are dreptul să deducă taxa pe valoarea adăugată în perioada respectivă, chiar dacă factura va conține și suma de 1.330 lei trecută pe coloana de TVA.

Varianta 2

și evidențierea TVA nedeductibilă:

Opinăm pentru înregistrarea din varianta 1, deoarece evităm folosirea contului 4426 (deși efectul fiscal este același), dar se denaturează rulajele curente prezentate în balanța de verificare, deoarece nu exprimă situația reală a operațiunii economico-financiare. În situația în care se folosește varianta 2 se va întocmi un jurnal de cumpărări cu baza impozabilă și TVA.

Punctul 2.

evidențierea acordului de finanțare în sumă de 200.000 lei prin programul Start-up Nation:

Punctul 3.

”tragerea creditului”, respectiv acordarea sumei de 8.330 lei de către bancă (valoarea apare în creditul extrasului de cont) pentru plata datoriei către SC Student SRL:

Plata avansului pe baza creditului contractat:

Dacă SC Student SRL nu avea codul de TVA anulat, SC Alfa SRL în momentul plății avansului avea dreptul să-și deducă TVA prin formula contabilă 4426 = 4428 cu suma de 1.330 lei.

Punctul 4.

SC Alfa SRL achită un comision către bancă de 2.645 lei reprezentând o taxă ce este pusă la dispoziția Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – FNGCIMM):

Capcană pentru SC Alfa SRL: În cazul în care procedura de achiziție publică nu este verificată foarte atent din punct de vedere al vectorului fiscal, SC Alfa SRL va fi pusă în situația de a nu putea deduce TVA în sumă de 1.330 lei.

Recomandăm ca SC Alfa SRL să verifice foarte atent următoarele:

– certificatul constatator actual în integralitatea sa emis de către Registrul Comerțului. O atenție deosebită trebuie acordată informațiilor privind sediul social: data de început a valabilității pentru dovada de sediu și data expirării dovezii de sediu. În situația în care sediu figurează ca expirat, implicit se va anula codul de TVA din partea organelor fiscale.

– și obligatoriu trebuie să existe o altă verificare foarte simplă accesând pagina de internet a contribuabililor inactivi (www.anaf.ro).

Consecințele pentru SC Alfa SRL în urma încheierii contractului cu SC Student SRL sunt următoarele:

– plata către SC Student SRL a facturii de 8.330 lei pe seama unui credit bancar;

– imposibilitatea deducerii TVA în sumă de 1.330 lei;

– respingerea cererii de plată depusă de SC Alfa SRL la autoritatea cu care a fost încheiat acordul de finanțare;

– SC Alfa SRL va trebui să achite către societatea comercială bancară suma de 8.330 lei reprezentând valoarea creditului contractat. Există discuția potrivit căreia valoarea creditului este garantat în proporție de 80%, dar în acest caz suntem sceptici că FNGCIMM va suporta ”paguba” SC Alfa SRL.

             Mai jos prezentăm extrase din formularele 394 și 300 ce trebuie depuse de către SC Alfa SRL la autoritățile fiscale:

Tabel nr. 1 –  Extras din formularul 394 Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național

 Tip partener: persoane neînregistrate în scopuri de TVA

 LISTA OPERAȚIUNILOR TAXABILE EFECTUATE PE TERITORIUL NAȚIONAL

(cu detaliere pe operațiuni cu taxare inversa pentru cereale și plante tehnice, deșeuri feroase și neferoase, certificate de emisii de gaze cu efect de sera, energie electrica, certificate verzi, construcții, aur de investiții,microprocesoare, console de jocuri, tablete PC și laptopuri)

Declarația fiscală 394 are un caracter informativ, dar se recomandă o atenție deosebită la modul de întocmire, deoarece inspecțiile fiscale au ca și punct de pornire diferențele stabilite în urma depunerii acestui formular depus de către parteneri la autoritățile statului.

Tabel nr. 2 –  Extras din formularul 300 Decont de taxă pe valoare adăugată

 ACHIZIȚII DE BUNURI/ SERVICII ÎN INTERIORUL TĂRII ȘI IMPORTURI, ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE, SCUTITE SAU NEIMPOZABILE

Observăm din tabelele de mai sus că SC Alfa SRL declară operațiunea ca și o cumpărare de la o persoană ”neplătitoare de TVA”, deoarece în momentul când SC Student SRL își va reactiva codul de TVA există posibilitatea deducerii TVA (pentru SC Alfa SRL) din perioada când codul a fost anulat.

Bibliografie

[1] ***, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr. 688/2015.

[2] ***, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Monitorul Oficial nr. 547/2015.

[3] ***, Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile financiare consolidate, Monitorul Oficial nr. 963/2014.

[4] https://www.fngcimm.ro/despre-noi/istoric-cifre-cheie

Spețe despre evidența contribuțiilor salariale

Salariile din punct de vedere al angajatorilor reprezintă o cheltuială. Din acest considerent angajatorul dorește ca salariile să fie la un nivel minim și implicit contribuțiile datorate statului să fie cât mai reduse.

Permanent se discută foarte aprins pe tema impunerii progresive și a cotei unice. La cum se aplică cota unică la ora actuală în România, tot o impunere progresivă avem, deoarece deducerea personală este degresivă și pe măsură ce baza impozabilă crește se va majora și impozitul pe salarii. Impunerea progresivă în adevăratul sens al cuvântului presupune o impunere mai „agresivă” asupra veniturilor mai mari. Noi suntem adepții impunerii progresive, întrucât trebuie să existe o diferențiere în stabilirea contribuțiilor salariale în funcție de puterea contributivă. Cu cât câștigi mai mult, cu atât poți plăti mai multe contribuții la buget (și oricum rămân venituri suficiente și pentru achiziția de „vapoare” ca să mai glumim). În felul acesta nu se pune presiune pe consum și implicit inflația (cel mai agresiv flagel ce afectează o economie) poate fi ținută sub control (cel puțin cu o cifră).

Mai jos dorim să prezentăm câteva studii de caz în legătură cu salariile pentru a scoate în evidență diferite politici abordate de către contribuabili în activitatea practică și eventual consecințele acestor abordări (spețele fac referire la salariul de 2230 lei; precizăm că salariul minim se modifică periodic de către autoritățile române; în felul acesta nu se poate asigura o predictibilitate de către contribuabili și mediul economic este bulversat din punct de vedere al previziunilor):

Speta 1. Un angajat cu normă întreagă (pentru salariații cu timp parțial propunem ca în REVISAL să fie menționat durata intervalului de timp pentru munca prestată; în felul acesta ar exista o depistare a muncii nedeclarate de către contribuabil) are salariul negociat în sumă de 2.230 lei, iar în luna iunie a fost pontat 160 de ore lucrate, iar deducerea personală este de 420 lei. Să se înregistreze salariul brut și contribuțiile salariale (angajatorul are ca și obiect de activitate prestarea de servicii contabile).

• evidențierea salariului brut (conform ordinului 1802/2014):

• evidențierea reținerilor din salarii:

• evidențierea contribuției asiguratorie pentru muncă:

Notă: Salariul net în acest caz este de 1.346 lei (2.230 – 884), iar contribuțiile ce trebuie virate la bugetul de stat sunt în sumă de 934 lei (884 + 50).

Consecințe fiscale: angajatorul va avea un cost cu angajatul cu normă întreagă în sumă de 2.280 lei (salariul net și contribuțiile totale).

Notă: Impozitul pe veniturile salariale, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate se virează într-un cont unic, iar contribuția asiguratorie se virează într-un cont separat.

Propunere: toate contribuțiile în legătură cu salariile sugerăm să fie achitate de către contribuabil într-un singur cont, iar autoritătțile fiscale pot să efectueze ulterior compensările în funcţie de disponibilităţile achitate. Efectele pozitive ca urmare acestei propuneri sunt: o gestionare mai eficientă a plăţilor efectuate de către contribuabil; comisioane bancare mai mici (întrucât s-ar elimina plata în două conturi bancare deschise la trezorerie).

Pentru a ne face o imagine asupra economiilor ce s-ar putea realiza vom face următorul raționament: să presupunem că persoanele juridice active  efectuează cel puţin o plată într-un cont de trezorerie în fiecare lună.

 984.909 x 2,5 lei comision x 12 luni = 29.547.270 lei

             Prin propunerea noastră companiile ar face o economie de cel puțin 29.547.270 lei pe an, deoarece nu ar mai achita comisioanele bancare. Dacă rămâne sistemul actual de plată a contribuțiilor salariale, cu siguranță societățile comerciale bancare sunt avantajate.

Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerțului care nu şi-au declarat suspendarea activității şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalității juridice.

Speța 2. Un angajat cu normă întreagă are salariul negociat în sumă de 2.230 lei, iar în luna iunie a fost pontat 160 de ore lucrate, iar deducerea personală este de 330 lei. Salariatul a beneficiat de 20 tichete în valoare de 300 lei. Să se înregistreze salariul brut și contribuțiile salariale (angajatorul are ca și obiect de activitate prestarea de servicii contabile).

• evidențierea salariului brut:

• evidențierea reținerilor din salarii:

• evidențierea contribuției asiguratorie pentru muncă:

• evidențierea tichetelor acordate salariatului:

Notă: Salariul net este mai mic în acest caz (1.307 lei) comparativ cu speța 1 (1.346 lei), deoarece impozitul pe salar este mai mare în acest caz cu 39 de lei. Impozitul pe salar este mai mare, deoarece în baza de impozitare se cuprind și tichetele de masă.

Consecințe fiscale: Contribuabilul persoană juridică va avea un cost salarial în sumă de 2.580 lei (salariul net plus contribuțiile datorate statului la care se adaugă și costul tichetelor distribuite).

În formularul 112 Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate dorim să facem referire la un câmp denumit „Suma încasată”:

Extras din formularul 112

*Include salariul net (1.307 lei) și contravaloarea tichetelor de masă (300 lei).

Recomandăm completarea corectă a câmpului „Suma încasată” ca în tabelul de mai sus, deoarece în activitatea practică se întâlnesc cazuri când valoarea tichetelor nu este luată în considerare și ulterior la completarea corectă a adeverințelor de venit vor trebui depuse declarații rectificative la formularul 112, ce necesită timp pierdut atât pentru pentru profesionistul contabil, cât și pentru salariatul ce trebuie să efectueze deplasări suplimentare între diverse instituții.

Achiziție și vânzare terenuri

Vânzările și cumpărările de terenuri prezintă particularități privind taxa pe valoarea adăugată. Se recomandă să se acorde o atenție deosebită de către contribuabil (un rol esențial îl are și expertul contabil sau contabilul autorizat) pentru verificarea partenerilor (vânzători sau cumpărători) din punct de vedere al înregistrării în scopuri de TVA. Această verificare se realizează pe site-ul ANAF în mod oficial. Programele de contabilitate (nu toate) au, de regulă, un modul de verificare a partenerilor din punct de vedere al contribuabilului activ sau inactiv, plătitor de TVA sau neplătitor.

Mai jos prezentăm două spețe privind tranzacții de vânzare-cumpărare terenuri:

Se cumpără o suprafață de teren cu scopul de a fi utilizată pentru construcția unei clădiri, de la o persoană juridică, suma negociată fiind de 90.000 lei (factura poartă mențiunea „taxare inversă”). Menționăm că ambele persoane juridice sunt înregistrate în scopuri de TVA și aplică sistemul normal de TVA.

• achiziţie teren (factură, contract autentificat):

• evidențierea formulei contabile reprezentând taxarea inversă (TVA va fi evidențiată în registrul jurnal atât deductibilă, cât și colectată):

În decontul de TVA operațiunile supuse taxării inverse vor fi evidențiate atât la secțiunea LIVRĂRI DE BUNURI/ PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI, respectiv la rândul Achiziţii de bunuri şi servicii supuse măsurilor de simplificare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversă) , dar și la secțiunea ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE. În acest fel suma de 17.100 lei va avea impact neutru asupra trezoreriei, întrucât cumpărătorul nu va achita această sumă, iar furnizorul nu va încasa această valoare. Astfel se realizează o tranzacție mai puțin „costisitoare” din punct de vedere al „imobilizării” banilor privind taxa pe valoare adăugată.

Se vinde o suprafață de teren de către o persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA (sistem normal de TVA) unei persoane fizice pentru un preț negociat de 70.000 lei + TVA. Terenul este înregistrat în contabilitatea persoanei juridice în categoria imobilizărilor corporale cu suma de 60.000 lei.

• vânzare teren:

În acest caz nu se mai aplică regimul derogatoriu privind TVA, deoarece vânzarea se realizează către o persoană fizică și nu către o persoană juridică.

• descărcarea gestiunii:

Descărcarea de gestiune se realizează numai pe seama cheltuielilor, deoarece terenurile nu se amortizează potrivit art. 241 din ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.

Avansurile de trezorerie

Potrivit ordinului 1802/2014, avansurile de trezorerie reprezinta: „sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plății unor achiziții sau prestări de servicii, se evidențiază în contul 542 Avansuri de trezorerie, analitic distinct”. Din punct de vedere practic, analizând poziția de mai sus Casa și conturi la bănci nu putem identifica de ce disponibilități bănești existente în bancă sau în casierie dispune entitatea, deoarece postul respectiv conține mai multe elemente. Astfel, elementul „Avansuri de trezorerie” poate să aibă o valoare mare și utilizatorul de informație contabilă ar fi indus în eroare de valoarea indicatorului crezând că entitatea dispune de resurse financiare.

În activitatea practică, avansurile de trezorerie reprezintă de foarte multe ori sume de bani ridicate de către administratori sau asociați ce sunt angajați cu contract individual de muncă. Astfel aceste sume din cadrul entității sunt folosite în interes personal în detrimentul interesului entității și se produce astfel o decapitalizare a acesteia, deși în bilanț apare ca un element de activ. „Activul” înseamnă o „resursă controlată de entitate”. Dar „avansurile de trezorerie” nu mai respectă definiția conceptului de „activ”, deoarece sumele sunt cheltuite de către administrator sau asociați în folos personal.

Propunem în acest sens eliminarea postului „Avansuri de trezorerie” din bilanț de la poziția „Casa și conturi la bănci” și recunoașterea avansurilor ca și o creanță asupra personalului. Astfel vom avea o acuratețe mai mare a postului bilanțier Casa și conturi la bănci, iar utilizatorul de informație contabilă nu ar mai putea fi „păcălit” de conținutul acestei poziții.

Modul de recunoaștere în contabilitate a avansurilor de trezorerie propunem să fie realizat astfel (luăm în considerare valoarea de 3.900 lei):

Argumentăm propunerea noastră și prin faptul că o entitatea ce are avansuri de trezorerie reflectate în contul 542 nu poate să acceseze credite bancare. Dacă avansurile de trezorerie sunt incluse la poziția Casa și conturi la bănci, atunci o societate comercială bancară nu poate finanța activitatea unei entități care „demonstrează” cu documente oficiale că deja dispune de disponibilități. La ora actuală considerăm că prin intermediul bilanțului se realizează o manipulare a destinatarilor de informație contabilă și reprezintă un risc major pentru viitorul entității. Riscul major provine din faptul că la un control fiscal entitatea este vulnerabilă și avansurile de trezorerie nejustificate pot fi analizate și supuse impozitului pe dividend. Chiar mai mult organul de control ar putea să-l acuze pe titularul avansului de trezorerie de utilizarea disponibilităților în scop personal. Din păcate în activitatea practică, organele fiscale „se mulțumesc” doar cu emiterea unei decizii de impunere reprezentând impozitul pe dividend și bineînțeles accesoriile care derive din impunerea respectivă.

Pentru a evita riscul major al decapitalizării unei entități prin intermediul avansurilor de trezorerie propunem:

• odată cu depunerea situațiilor financiare, administratorul să fie obligat să detalieze avansurile de trezorerie existente în contul 542 la data bilanțului, respectiv: titularul avansului de trezorerie identificat prin codul numeric personal, suma acordată și data acordării;
• modificarea legislației actuale în sensul de sancționare pecuniară personală a titularilor de avansuri nejustificate într-o perioadă de 90 zile de la data acordării. Astfel ar exista o responsabilizare a administratorilor și bineînțeles evitarea intrării în stare de insolvență a entității în viitor;
• posibilitatea constituirii unor ajustări de valoare pentru avansurile de trezorerie nedecontate (în situația în care avansurile de trezorerie ar fi recunoscute ca și creanțe în contabilitatea entității).

            Decapitalizarea entităților este o consecință a dorinței unor persoane (de regulă administratori sau acționari/asociați) de a se „îmbogăți” în detrimentul dezvoltări unei afaceri de succes.

Un element discutabil în activitatea practică este reprezentat de cheltuielile de deplasare sau „diurna” ce se acordă salariaților.

Legea 53/2003 privind Codul muncii prevede că salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizație de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Conform hotărârii nr. 714/2018 personalul autorităților și instituțiilor publice aflat în delegație în interesul serviciului beneficiază de o indemnizație de delegare de 20 lei/zi. Pentru entitățile private, personalul beneficiază de o indemnizație de delegare în valoare de 2,5 ori nivelul pentru instituțiile publice. Precizăm că valoarea de 50 de lei este neimpozabilă. Ceea ce depășește 50 lei/zi se asimilează salariilor.